Pe data de 17 septembrie 2010, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în lectură finală „Legea privind protejarea patrimoniului arheologic”. Este de remarcat, că Legea nominalizată a fost votată unanim, cu participarea tuturor fracţiunilor parlamentare.
Necesitatea Legii a fost dictată de starea tot mai agravantă a monumentelor arheologice, de lipsa instrumentelor legale pentru evidenţa, protejarea, administrarea şi valorificarea acestor bunuri cultural-istorice, precum şi de lipsa cadrului juridic şi normativ adecvat pentru realizarea unei politici durabile în domeniu.
Prezenta Lege se înscrie perfect în procesul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova la rigorile europene. Ea răspunde aspiraţiilor moderne europene şi internaţionale, care vizează compartimentul arheologie, aflându-se în deplină concordanţă cu prevederile convenţiilor UNESCO şi ale Consiliului Europei în domeniu, ratificate de către Republica Moldova.
În corespundere cu noua Lege, politica de protejare a patrimoniului arheologic urmează a fi integrată organic în politicile culturale, educaţionale, ecologice, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, de administrare a agriculturii, solurilor şi pădurilor, cu alte cuvinte, în politicile de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova.
Pentru prima dată în legislaţia naţională sunt stabilite definiţii clare referitoare la noţiunile şi terminologia de bază care vizează întregul proces de cercetare şi protejare a patrimoniului arheologic naţional.
În Lege este clar ierarhizat procesul de protejare a patrimoniului arheologic, fiind stabilite responsabilităţi şi atribuţii ale structurilor de stat specializate existente, precum şi crearea unor noi instituţii, care urmează să asigure întreg procesul stabilit de protecţie a patrimoniului arheologic.
În scopul creării unui sistem eficient de protejare a patrimoniului arheologic, Legea propune trei instrumente fundamentale: instituirea procedurii de arheologie preventivă, crearea Cadastrului arheologic şi Agenţiei Naţionale Arheologice.
În Lege este fundamentat conceptul de arheologie preventivă, care devine un obiectiv prioritar în condiţiile intensificării activităţilor antropice, realizării unor proiecte majore de amenajare complexă a teritoriului, de construcţii noi şi de exploatare a terenurilor, dat fiind că amploarea acestor lucrări exercită deseori un impact negativ asupra vestigiilor culturale, provocând pierderi irecuperabile din patrimoniul arheologic.
Totodată, în scopul de a evita distrugerea obiectivelor arheologice, de a le proteja şi salvgarda, Legea stipulează obligativitatea pentru toate persoanele fizice şi juridice care, prin acţiunile lor, pot afecta direct sau indirect obiective ale patrimoniului arheologic naţional, de a-şi coordona preconizatele activităţi cu serviciile specializate din domeniu.
Legea prevede crearea Cadastrului Arheologic, care va reprezentă un sistem strict de evidenţă a patrimoniului arheologic, la care vor avea acces toate persoanele fizice şi juridice, fapt ce va spori pe de o parte cunoaşterea reală a patrimoniului arheologic la nivel local şi va favoriza pe de altă parte, procesul de monitorizare şi protejare a acestei categorii de patrimoniu cultural.
Legea prevede, de asemenea, crearea Agenţiei Naţionale Arheologice, care va reprezenta organul de stat naţional responsabil de monitorizarea şi protejarea patrimoniului arheologic.
Legea conţine prevederi importante menite să prevină arheologia ilegală, inclusiv cea înzestrată cu detectoare de metale şi circulaţia ilicită a patrimoniului arheologic mobil.
În contextul adoptării Legii privind protejarea patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii şi comunitatea arheologilor din Republica Moldova îşi exprimă satisfacţia pentru actul legislativ aprobat, considerând că, astfel, sunt create premise reale pentru salvgardarea celei mai numeroase categorii de patrimoniu cultural – a patrimoniului arheologic.
La baza acestei Legei s-a aflat proiectul elaborat de către arheologii S. Musteaţă, Gh.Postică şi E. Sava în anii 2005-2006, care pe parcurs, a suferit câteva redacţii. La discutarea redacţiei finale au participat arheologii: O. Munteanu, V. Vornic, I. Tentiuc, A. Zanoci şi O. Leviţki. La definitivarea proiectului de lege în mod esenţial a contribuit S. Cebotari.
În Parlament, proiectul de lege, a fost prezentat din partea Guvernului de către Gh.Postică. În şedinţa plenară, proiectul de lege a fost sprijinit activ prin luări de cuvânt de către deputaţii: Corina Fusu, Mihai Godea şi Genadie Ciobanu.
La baza acestei Legei s-a aflat proiectul elaborat de către arheologii S. Musteaţă, Gh.Postică şi E. Sava în anii 2005-2006, care pe parcurs, a suferit câteva redacţii. La discutarea redacţiei finale au participat arheologii: O. Munteanu, V. Vornic, I. Tentiuc, A. Zanoci şi O. Leviţki. La definitivarea proiectului de lege în mod esenţial a contribuit S. Cebotari.
În Parlament, proiectul de lege, a fost prezentat din partea Guvernului de către Gh.Postică. În şedinţa plenară, proiectul de lege a fost sprijinit activ prin luări de cuvânt de către deputaţii: Corina Fusu, Mihai Godea şi Genadie Ciobanu.
