Convegno: Metodologie
di analisi per la progettazione di interventi di restauro su pitture murali e
materiale lapideo: scambio di esperienze fra Italia e Moldova, Prato, Italia, 12
ottobre 2012.
Simpozionul:
Metode de analiză pentru proiectarea intervenţiilor de restaurare la
picturile murale și
materiale din piatră: schimb
de experiență între Italia și Republica Moldova, Prato, Italia, 12 octombrie
2012.
Comunicare ţinută la Simpozionul de la Prato, Italia, 12 octombrie 2012:
Arheologia Bisericii Adormirea
Maicii Domnului din Căuşeni
Prof. Dr. hab. Gheorghe Postică, viceministru al culturii
Printre edificiile eclesiastice din Republica Moldova,
un loc cu totul aparte îl ocupă biserica Adormirea Maicii Domnului din Căuşeni - un monument deosebit,
de o valoare istorică, arhitecturală şi artistică incontestabilă.
Localitatea Căuşeni este situată în partea de sud a
Republicii Moldova (la 75 km de la or. Chişinău), în locul deschiderii spre
zona de stepă, unde în secolele XVI-XVIII au dominat tătarii din Crimeea.
Această localitate, începând cu anii 30 ai secolului al XVII devine centru
administrativ al tătarilor din sudul Moldovei.
Biserica din Căuşeni reprezintă este singura biserică
cu frescă de la începutul epocii moderne în Republica Moldova, este o biserică
apărută în perioada şi în pofida dominaţiei islamului în regiune, fapt care a
lăsat asupra locaşului sfânt o amprentă pronunţată, prin care acesta se face
unic pentru Republica Moldova.
Biserica din Căuşeni poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Arhitectura bisericii
respectă tradiţia bizantină, este de tip mononavat, dreptunghiulară, secţionată
în trei compartimente: altar, naos şi pronaos. Altarul semicircular este boltit
în sfert de sferă, flancat dinspre nord de o încăpere mică – Proscomidie, iar dinspre
sud de o nişă-Diaconicon, dispune de două ferestre înguste.
Altarul este
despărţit de Naos print-un perete de zid cu trei deschideri. Naosul este
acoperit de o boltă în semicilindru, este luminat de patru ferestre, plasate
câte două pe pereţii de nord şi sud. Naosul este despărţit de pronaos printr-o triplă
arcadă susţinută de două coloane libere şi două coloane fixate. Bolta
Pronaosului cu mici modificări este o continuare a celei din Naos. Pronaosul
este iluminat doar de o singură fereastră în zidul de sud. În zidul de Vest se
află portalul intrării în biserică. Acoperişul bisericii este din olane.
Deasupra
portalului, dinspre exterior sunt montate trei lespezi de piatră cu inscripţii
ctitoriceşti în limba greacă. A patra inscripţie, se află în interiorul
bisericii, de asupra portalului fiind executată în limba română cu grafie
chirilică.
În
conformitate cu tipicul medieval românesc, biserică din Căuşeni este una
relativ mică ca dimensiuni şi destul de joasă ca proporţii. Ce-a mai
importantă particularitate a bisericii
de la Căuşeni, prin care aceasta se deosebeşte distinct de majoritatea absolută
a bisericilor cunoscute în Moldova, constă în faptul, că ea este adâncită în
pământ, pereţii acesteia fiind coborâţi mai jos de nivelul vechi de călcare al
solului cu circa 1/3 din
înălţimea sa (-1,45 m din curte, care reprezintă o văgăună). Coborârea
bisericii în pământ reprezintă o caracteristică a spaţiului balcanic din
perioada dominaţiei otomanilor, care din considerente religioase nu permiteau înălţarea
bisericilor creştine în parametri care să depăşească pe verticală normele
islamice. În zona din sudul spaţiului pruto-nistrean asemenea biserici sunt
documentate la Cetatea Albă şi Chilia (azi Ucraina).
Biserica din Căuşeni este orientată pe axa Est-Vest cu o deviere de circa 50 grade spre
Nord. Dimensiunile bisericii la exterior: lungimea - 19,75 m, lăţimea – 8,60 m.
În interior biserica are lungimea 18,00 m, iar lăţimea 6,90 m, pereţii având o
grosime de 1,75 m. Înălţimea bisericii în interior (pronaos, naos) este de
5,55 m. Planul, elementele de arhitectură, cât şi tehnica de construcţie denotă
anumite influenţele venite din sudul Dunării.
Biserica
dispune de inscripţii lapidare, care consemnează anumite evenimente şi etape
istorice legate de istoria locaşului sfânt. Pe frontonul Bisericii se află o
Pisanie care consemnează ctitorii bisericii, data zugrăvirii şi numele
zugravilor care au executat fresca din biserică.
Astfel, conform acestui text, biserica din Căuşeni ar
fi fost ridicată din temelie de către mitropolitul Proilavei (Brăilei) Daniil
Compariotul şi Ioan Grigore Callimachi domn al Ţării Moldovei, iar pictura a
fost realizată în anul 1763 de către zugravii Stanciul, Radu şi Voicu.
În acelaşi timp, inscripţia din interiorul bisericii
conţine o referire la o biserică mai vechi veche din lemn, care ar fi existat
anterior celei de zid, fără a se preciza timpul acesteia.
În legătură
cu data edificării bisericii din Căuşeni în literatură au fost exprimate mai
multe opinii.
Autori:
|
Datarea
|
Tudor Stăvilă
|
cc. 1390–1410
|
Vasile Kurdinovski, la încep.
sec. XX
|
1552 (biserica de lemn)
|
Preotul Ioan Neaga, sec. XIX
|
1634-1654 (Vasile Lupu)
|
Ion Tentiuc, Eugen Bâzgu
|
cc. 1650-1690
|
Guvernatorul Basarabiei
P.Fedorov, 1837-1838
|
c. 1690
|
Sergius Ciocanu
|
După 1630
|
Preotul Elefterie Mihalevici,
sec. XIX
|
1719-1720
|
Ştefan Ciobanu
|
cc. 1760
|
Nicolae Stoicescu
|
1760
|
Vasile Drăguţ
|
1765 Biserica, 1767 pictura
|
Emil Dragnev
|
1763-1767
|
Constantin Ciobanu
|
1763 - Biserica, 1767 pictura
|
În acest
context un mare interes prezintă săpăturile arheologice la Biserica din
Căuşeni, realizate în mai multe rânduri.
Anul
|
Autorul
săpăturii
|
Instituţia
|
Materiale
|
1877
|
Elefterie Mihalevici
|
Academia din Sanct Peterburg
|
Lipsă materiale
|
1966
|
GheorgheMarcov
|
Arhitect
|
Lipsă materiale
|
1967
|
Valentin Dergacev
|
Academia de Ştiinţe din Moldova
|
Lipsă materiale
|
2002
|
Ion Tentiuc
|
Muzeul Naţional de Arheologice
|
Raport complet
|
2004
|
V.Bubulici,S.Kurceatov
|
Muzeul Naţional de Arheologice
|
Raport complet
|
În preajma
bisericii a existat o necropolă creştină datată pe bază de monede în secolele
XVI-XIX şi urmele unei locuinţe din a doua jumătate a secolului al XVII.
În evoluţia
necropolei (cu peste 50 de morminte cercetate) Ion Tentiuc a evidenţiat două
faze distincte:
- Prima fază cu
morminte orientate Est-Vest, care
datează până la apariţia bisericii de piatră, posibil fiind contemporană
bisericii de lemn, menţionată în Pisania din Pronaos, din secolele XVI –
mijlocul secolului al XVII.
- A doua fază
a necropolei cuprinde morminte orientate pe axa Est-Vest cu o abatere de 50
grade, care erau paralele cu zidul Bisericii de piatră, respectiv -
contemporane funcţionării acesteia, în secolele XVIII-XIX.
Locuinţa
identificată se afla la distanţa de 11,0 m spre nord de Biserică. Aceasta, în
opinia lui I. Tentiuc şi E. Bâzgu, posibil, era unul dintre sediile
mitropolitului Proilaviei. În acest sens de un interes special se bucură teractotele de la soba din locuinţă, cu însemn
heraldic de tip bizantin sub forma vulturului bicefal încoronat, cu sabie în
gheara stângă şi sceptru în dreapta, având între capete o cruce. Semne
heraldice similare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea sunt bine
cunoscute în spaţiul românesc, dar toate acestea sunt lipsite de însemnele
puterii (coroane, sceptru şi spada). Prezenţa acestor elemente heraldice
încununate de cruce pe teracotele de la Căuşeni, reprezintă probabil, dovada
prezenţei în locuinţa de lângă Biserică a unui ierarh creştin de rang înalt –
şi anume a mitropolitului Proilaviei, care după cum este cunoscut din documente
scrise îşi avea sediul la Brăila, dar dispunea în acelaşi timp de reşedinţe
eparhiale şi în localităţi mai îndepărtate, Căuşenii fiind una dintre acestea.
Astfel, la
etapa actuală se poate susţine cu certitudine, că Biserica de zid din Căuşeni
a fost precedată de un locaş mai vechi - din lemn, cu o necropolă în preajma
sa. Cât priveşte data edificării bisericii de zid, se poate susţine că ea a
fost construită nu devreme de deceniul trei al secolului al XVII, această dată
reprezentând timpul când Căuşenii devin centru administrativ al tătarilor. În
legătură cu Biserica de zid se află locuinţa identificată pe cale arheologică
la 11,0 m spre Nord de locaş. În acest context, ţinând cont de faptul că
locuinţa descoperită este datată în perioada cc. 1650-1690, este foarte
posibil, ca din acelaşi timp să dateze şi edificiul de zid al bisericii din
Căuşeni. Astfel, de la momentul zidirii bisericii până la pictarea acesteia (1763) a trecut o perioadă
de circa un secol.
