Alocuţiunea dlui Gheorghe POSTICĂ, viceministru al culturii
Republicii Moldova la cea de a VIII-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din
Europa de Sud-Est în domniul patrimoniului cultural, 24-25 octombrie 2012, Sofia, Bulgaria.
Stimată
Doamnă Irina Bokova,
Stimate
Domnule Ministru Vezhdi
Rashidov,
Domnilor Miniştri,
Doamnelor
şi Domnilor,
Îmi face o
deosebită plăcere să mă aflu astăzi la Sofia pentru a participa la cea de-a VIII-a
Conferinţă Ministerială în domeniul Patrimoniului Cultural din Europa de
Sud-Est cu genericul „Patrimoniul Cultural Imaterial pentru dezvoltare durabilă
în Europa de Sud-Est”, conferinţă care, în ultimii ani, prin activităţile
prodigioase desfăşurate de către ţările noastre cu sprijinul UNESCO a reuşit să
devină o platformă regională eficientă pentru domeniul protecţiei patrimoniului
cultural.
Doamnelor
şi Domnilor,
Înainte de
toate, țin să mulţumesc domnului ministru Vezhdi Rashidov pentru deosebita
ospitalitate arătată şi pentru organizarea exemplară a acestui eveniment.
Totodată, doresc să felicit Bulgaria pentru activitatea consecventă desfăşurată
la nivel regional în scopul consolidării eforturilor de dezvoltare a cooperării
în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Dintre realizările mai
importante aş menţiona, în special,
crearea „Centrului regional pentru salvgardarea patrimoniului cultural
imaterial”, care vine să consolideze
cooperarea regională în acest domeniu, precum şi să promoveze o nouă dimensiune
asupra rolului pe care trebuie să-l aibă patrimoniul cultural imaterial în a
asigura o dezvoltare durabilă a societăţii.
Reprezentînd
Republica Moldova la acest eveniment, sunt convins de faptul că valoarea şi
imensa bogăţie a patrimoniului cultural imaterial al Europei de Sud-Est rezidă
într-o măsură importantă în diversitatea expresiilor culturale şi, în acest
sens, consider că este de datoria noastră a tuturor să promovăm această valoare
ca o contribuţie importantă a regiunii
la marea cultură europeană.
Doamnelor
şi Domnilor,
Noi toţi suntem
de acord asupra importanţei sporirii rolului patrimoniului cultural imaterial
ca mijloc de dezvoltare durabilă, atât pentru fiecare dintre ţările noastre în
parte, cît şi pentru regiunea Sud-Est europeană. Iar reuniunea de astăzi oferă
posibilitatea de a evalua realizările noastre cele mai recente şi a contura
perspectivele de viitor, vizînd coraborarea
eforturilor noastre pentru sprijinirea constantă a patrimoniului cultural imaterial din regiune.
În calitate
de stat-parte al Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural
imaterial, Republica Moldova, în ultimii doi ani a făcut paşi importanţi în scopul
promovării şi salvgardării valorilor culturale imateriale naţionale. În
acest context, remarcăm adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova în
anul 2012 a Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial naţional,
care este conceput drept unul din instrumentele fundamentale în promovarea
politicilor culturale naţionale. În anul
2011 a fost creat Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului
Cultural Imaterial, chemat să vegheze păstrarea caracterului viu al elementelor
patrimoniului imaterial în comunități.
În acelaşi
context, în anul 2011 a fost elaborat primul volum al Registrului Naţional al
Patrimoniului Cultural Imaterial al Republicii Moldova în acord deplin cu
prevederile UNESCO din domeniu, aflat acum sub tipar. În scopul protejării şi
asigurării accesului liber al cetăţenilor la valorile culturale imateriale
moştenite, Ministerul Culturii, în comun cu Comisia Naţională pentru
Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, având sprijinul UNESCO a lansat
pagina Web dedicată patrimoniului cultural imaterial naţional
www.patrimoniuimaterial.md.
În acelaşi
timp, noi am elaborat şi depus pentru înscriere în Lista Reprezentativă a
Patrimoniului Cultural al Umanităţii (UNESCO) Dosarul de patrimoniu al
elementului transfrontalier comun România – Republica Moldova ”Colindatul de ceată
bărbătească”.
Domnilor
şi Doamnelor,
Destinul de
mai departe al patrimoniului imaterial naţional depinde în mare măsură de
eficacitatea politicilor de stat din domeniu care vor fi promovate în următorii
ani. În acest context, un rol important va reveni programelor de stat axate pe
elemente de patrimoniu imaterial. Un prim-program de stat de acest gen, care
urmează a fi promovat de urgenţă cu o proiectare pentru următorii patru ani,
este Programul de protejare a obiceiului Colindatul în ceată bărbătească.
Concomitent, Republica
Moldova este dispusă să continue practica elaborării unor dosare
transfrontaliere comune în domeniul patrimoniului cultural imaterial pentru
nominalizare în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO.
În acest sens un proiect cu mare perspectivă, care ar putea fi promovat de
către Republica Moldova împreună cu România, Bulgaria şi alte ţări din regiune,
ar putea fi cunoscutul element de patrimoniu cultural intangibil comun - „Mărţişorul”-„Мартеница”. În opinia noastră, un asemenea proiect
de cooperare transfrontalieră are toate
şansele de a se încununa cu succes. Un alt proiect asupra căruia se lucrează
este dosarul multinațional ”Sărbătoarea de primăvară Sf. Gheorghe/Hidirellez”
care va fi înaintat de Turcia cu contribuția Albaniei, Bosniei, Herțegovinei,
Bulgariei, Croației, Greciei, Iracului, Libanului, Macedoniei, Muntenegrului;
Republicii Moldova, României, Serbiei, Sloveniei și a Ucrainei.
Doamnelor
şi domnilor,
Valoarea
patrimoniului cultural imaterial este stabilită de către oameni, dar oamenii şi
comunităţile formate de aceştia sunt în acelaşi timp şi beneficiarii acestor
valori. În acest sens, Ministerul Culturii al Republicii Moldova va consolida,
în anii următori, suportul oferit pentru promovarea şi creşterea
accesibilităţii patrimoniului cultural imaterial, împreună cu crearea de noi
programe de promovare şi conservare a acestui patrimoniu.
Stimaţi reprezentanţi ai UNESCO, Comisiei Europene şi Consiliului
Europei, Regiunea Europei de Sud-Est dispune de
toate oportunitățile pentru a dezvolta noi dimensiuni de încredere şi
capacitate, creând un spaţiu comun
pentru dialog, schimb şi înţelegere, în care imensa bogăţie şi varietate a
patrimoniului cultural, atît cel material, cît şi imaterial, reprezintă un garant sigur în strategiile de dezvoltare umană
pentru această regiune şi este un instrument esenţial pentru promovarea
diversităţii culturale ca una din condiţiile prealabile ale dialogului
intercultural, mai ales în contextul integrării europene.
Patrimoniul cultural este atît un tezaur de identitate, cît şi un
factor de dezvoltare durabilă. În acest sens, implicarea UNESCO, a Uniunii
Europene şi a Consiliului Europei în elaborarea şi adoptarea programelor şi
proiectelor dedicate culturii au fost şi sunt deosebit de importante pentru
această regiune. Apreciind înalt aceste realizări, considerăm că UNESCO,
Uniunea Europeană şi Consiliului Europei urmează să acorde în continuare
atenţie activităţilor de identificare, documentare, cercetare şi inventariere a
elementelor patrimoniului imaterial; să susţină prezervarea, promovarea şi
punerea în valoare a patrimoniului imaterial prin programe de nivel regional,
să sprijine sporirea rolului patrimoniului imaterial în procesele educaţionale
şi formarea tinerelor generaţii din ţările noastre.
Dezvoltarea durabilă ca obiectiv strategic fundamental presupune
încetăţenirea unor practici şi instrumente libere şi diverse de acces la educaţie
şi cunoaştere, la tezaurul cultural al propriei naţiuni şi al umanităţii în
ansamblu, la toate resursele care pot dezvolta creativitatea şi spiritul
novator. Este vorba de asigurarea şansei pentru toţi indivizii de a deveni
producători de cultură, depăşind astfel statutul de simpli consumatori de
divertisment.
Stimaţi colegi,
Patrimoniul cultural din
Europa de Sud-Est constituie, fără îndoială, o dimensiune esenţială a
identităţii fiecărei ţări şi, totodată, o contribuţie decisivă la crearea unei
identităţi regionale. În acest sens, este important să adoptăm, în sud-estul
Europei, o atitudine solidară, responsabilă şi eficace faţă de această
moştenire comună. Patrimoniul cultural reprezintă diferenţa specifică a
fiecăruia dintre noi şi ne oferă în acelaşi timp baza pentru dialog, cunoaştere
reciprocă şi dezvoltare.
Doamnelor
şi domnilor,
Apreciind
faptul, că în contextul protejării durabile a patrimoniului cultural imaterial
din Sud-Estul Europei, doar o abordare integrată, centrată pe promovarea diversităţii
de expresie culturală a acestei regiuni, poate să transforme această resursă
într-una semnificativă pentru dezvoltarea economică a regiunii, Ministerul
Culturii al Republicii Moldova susţine întru-totul Declaraţia de la Sofia, care
urmează a fi astăzi adoptată.
Vreau să vă
asigur că noi sîntem pregătiţi să susţinem şi să contribuim real la realizarea
acestor proiecte de cooperare culturală, fiind ferm convinşi de semnificaţia
patrimoniului cultural imaterial ca instrument de dezvoltare durabilă, dar şi
ca vector „creator de poduri” atît între
cetăţenii europeni, cît şi între trecutul, prezentul şi viitorul Europei
noastre.
Vă
mulţumesc pentru atenţie.
