Alocuţiunea
dlui Gheorghe POSTICĂ,
viceministrul
culturii Republicii Moldova
la
cea de a VI-a Conferinţă a Miniştrilor Culturii din Europa de Sud-Est cu
genericul „Patrimoniul cultural: o punte spre un viitor comun”, Cetinje,
Muntenegru, 23 aprilie, 2010
Stimaţi colegi,
Onorată
asistenţă,
Cu deosebită
plăcere, adresez un salut cordial tuturor celor prezenţi astăzi aici, la cea
de-a Şasea Conferinţă a miniştrilor responsabili de protecţia patrimoniului
cultural din Europa de Sud-Est. Personal sunt deosebit de onorat de a avea
prilejul să fiu prezent la acest eveniment important pentru domeniul
patrimoniului cultural din ţările noastre, care s-a bucurat de un real interes
din partea noastră, a tuturor, încă de la prima sa ediţie.
Cu acest prilej,
exprim sincere mulţumiri partenerilor şi colegilor, tuturor organizatorilor
acestei Conferinţe Ministeriale, în particular, Guvernului Republicii Muntenegru,
Guvernului Italiei şi Oficiului UNESCO
din Veneţia, pentru oferirea
posibilităţii de a continua activităţile iniţiate în anul 2004 la Mostar
şi urmate de conferinţele de la
Veneţia (Italia,
2005), Ohrid (Republica Macedonia,
2006), Zadar (Republica Croaţia,
2007) şi Bucureşti (România, 2008).
Reprezentînd
Republica Moldova la acest eveniment, suntem convinşi de faptul că valoarea
patrimoniului cultural al acestei regiuni rezidă într-o măsură importantă în
diversitatea expresiilor culturale şi, în acest sens considerăm că este de datoria
noastră să promovăm aceste valori ca o contribuţie importantă la marea cultură
europeană.
Stimaţi colegi,
Ministerul
Culturii al Republicii Moldova conştientizează şi împărtăşeşte pe deplin ideea
importanţei deosebite pe care o are cooperarea regională în procesele de
dezvoltare a statelor şi o percepe ca pe un mecanism de atingere a scopurilor
de integrare europeană.
Politica de
integrare culturală europeană a Republicii Moldova este bazată pe dezvoltarea
continuă şi durabilă a dialogului şi a cooperării cu instituţiile europene şi
internaţionale şi pe valorificarea oportunităţilor şi posibilităţilor oferite
de implicarea şi participarea activă în organizaţiile, iniţiativele şi
programele lansate de aceste instituţii. În prezent, dialogul moldo-comunitar
este axat pe începutul negocierilor privind noul acord de asociere dintre
Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Dezvoltarea
cadrului juridic privind protejarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor
de cultură, istorie şi arheologie, precum şi stimularea implicării active a
persoanelor fizice şi juridice în activităţi de păstrare, valorificare şi
dezvoltare a Patrimoniului Cultural Naţional sunt, la fel, menţionate în noul
program de guvernămînt drept unele din priorităţile guvernului, care vor avea
ca obiectiv promovarea agendei de integrare europeană a Republicii Moldova.
Doamnelor şi domnilor,
Aşi dori de
asemenea să menţionez că, actualmente acţiunile Ministerului Culturii sînt
orientate spre îmbunătăţirea şi armonizarea legislaţiei naţionale în
conformitate cu reglementările europene şi internaţionale. Acest obiectiv
urmează a fi realizat prin crearea unui sistem funcţional de activitate a
instituţiilor din domeniu. În acest sens, Ministerul Culturii a iniţiat
elaborarea unui şir de proiecte de legi şi regulamente (patru legi şi nouă
regulamente), care vin să reglementeze sistemul naţional de protecţie a unora
dintre cele mai importante categorii de monumente şi bunuri culturale: legea
monumentelor istorice; legea
patrimoniului arheologic; legea patrimoniului mobil; legea monumentelor
de for public şi un şir de regulamente ce vizează activităţile specifice în
domeniul protejării bunurilor culturale naţionale mobile şi imobile.
Un loc important
în cadrul viitorului sistem naţional de protejare a patrimoniului cultural
imobil îl va ocupa „Agenţia de inspectare şi restaurare a monumentelor”. Profit
de acest prilej pentru a aduce sincere mulţumiri Guvernului Italiei şi
Oficiului UNESCO din Veneţia, pentru susţinerea acordată privind realizarea
proiectului de amenajare a unui nou sediu pentru „Agenţia de inspectare şi
restaurare a monumentelor”. Realizarea acestui proiect va asigura buna
funcţionare a Agenţiei, precum şi va impulsiona în mod calitativ activităţile
de protejare a patrimoniului cultural al Republicii Moldova.
Totodată, una
dintre problemele acute cu care se confruntă ţara noastră şi care periclitează
ţinerea sub control a situaţiei din domeniul protecţiei patrimoniului cultural
îl reprezintă lipsa aproape totală a specialiştilor în domeniului conservării
acestui patrimoniu, precum şi lipsa unei instituţii care ar promova cercetarea
ştiinţifică şi tehnică în domeniu, ar stabili şi perfecţiona metodele de
intervenţie în cadrul monumentelor, respectiv ar permite valorificarea şi
conservarea corespunzătoare a patrimoniului cultural construit.
În acelaşi timp,
Republica Moldova dispune de o anumită experienţă în cercetarea şi
valorificarea patrimoniului cultural rupestru. Din acest unghi de vedere,
considerăm oportun a fortifica această experienţă în continuare, inclusiv prin crearea
unui Centru regional de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arhitectural
rupestru. Complexe monastice rupestre, amplasate în valea rîului Nistru şi în
zona de Nord a Mării Negre sunt datate cu cel de-al doilea mileniu al
creştinătăţii şi denotă o remarcabilă integritate culturală cu monumente de
factură similară din zonele adiacente ale Ucrainei, României şi Bulgariei.
Contăm pe faptul
că acest proiect complex, care va include printre altele cercetarea şi
documentarea monumentelor, conservarea şi valorificarea lor, va constitui un punct
de interes reciproc pentru statele din regiune şi va conduce la realizarea lui
cu eforturi comune.
În acest sens, solicităm
respectuos susţinerea şi implicarea multilaterală a UNESCO, pentru crearea la
Chişinău, sub auspiciile UNESCO, a acestui Centru regional de conservare şi
punere în valoare a patrimoniului arhitectural rupestru – instituţie de maximă
importanţă pentru perpetuarea patrimoniului cultural construit din regiune,
parte componentă a patrimoniului cultural general european, întru beneficiul
generaţiilor viitoare.
Totodată,
dezvoltarea unor noi mecanisme financiare menite a sprijini acţiunile de
protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural
din oraşe, în special a centrelor istorice din zonă, încurajarea schimbului de
specialişti şi experienţă din domeniul practicilor de restaurare a
patrimoniului cultural, sunt doar cîteva dintre direcţiile concrete de acţiune
asupra cărora urmează să ne concentrăm eforturile în viitorul cel mai apropiat.
Îmi exprim speranţa
ca în viitorul apropiat cooperarea în acest domeniu să fie extinsă,
permanentizată şi în afara cadrului oficial al acestor reuniuni, pentru o mai
bună cunoaştere a instrumentelor legale de protejare, salvgardare, conservare,
punere în valoare şi promovare a acestui tip de patrimoniu în fiecare dintre
ţările sud-est europene, cu atât mai mult cu cît constatăm faptul că la nivelul
regiunii există numeroase puncte de interes comun în domeniu protejării şi
valorificării patrimoniului cultural.
Doamnelor şi domnilor,
Avînd în vedere,
că contextul protejării durabile a patrimoniului cultural şi natural din
Sud-Estul Europei, doar o abordare integrată, centrată pe promovarea
diversităţii de expresie culturală a acestei regiuni, poate să transforme
această resursă în una semnificativă pentru dezvoltarea economică a regiunii, Ministerul
Culturii al Republicii Moldova susţine întru-totul Declaraţia de la Cetinje şi Planul de
Acţiuni de implementare a acesteia, care urmează a fi astăzi adoptate.
Vă mulţumesc.