miercuri, iunie 23, 2010

Alocuţiunea dlui Gheorghe Postică la a VIII-a Reuniune a Summit-ului Şefilor de Stat şi de Guvern SEECP, Istambul, 23 iunie 2010



Alocuţiunea dlui Gheorghe Postică, viceministrul culturii Republicii Moldova
la a VIII-a Reuniune a Summit-ului Şefilor de Stat şi de Guvern SEECP
,,Cultural Corridors”, Istambul, Turcia, 23 iunie 2010



Excelenţele Voastre Domnilor Preşedinţi,
Domnilor miniştri,
Excelenţele voastre,
Doamnelor şi domnilor,

Pentru mine este o onoare de a participa astăzi la Cea de-a VIII-a Reuniune a Summit-ului Şefilor de Stat şi de Guvern a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est (SEECP) ,,Cultural Corridors”. În acest context, ţin să adresez mulţumiri organizatorilor acestei Reuniuni pentru crearea acestei oportunităţi unice de a ne reuni pentru a reflecta în continuare asupra dezvoltării unor noi coridoare culturale comune legate de valorificarea şi protecţia patrimoniului cultural ca una din componentele esenţiale pentru stabilitate şi dezvoltare durabilă în această regiune.
   
Republica Moldova acordă o atenţie deosebită cooperării sud-est-europene. Participarea noastră activă la procesele şi iniţiativele din această zonă este determinată de faptul că ele constituie pentru ţara mea mecanisme şi instrumente complementare de realizare a unui obiectiv clar stabilit: avansarea pe calea integrării culturale în Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem fermi convinşi că în viitorul apropiat cooperarea în acest domeniu va fi extinsă, permanentizată şi în afara cadrului oficial al acestor reuniuni, pentru o mai bună cunoaştere a valorilor culturale ale fiecărei ţări în parte, fapt care va conduce  inevitabil la punerea în valoare şi promovarea acestui patrimoniu în fiecare dintre ţările sud-est europene, cu atât mai mult cu cât constatăm faptul că la nivelul regiunii există numeroase puncte comune privind înţelegerea semnificaţiei moştenirii culturale comune.

Patrimoniul cultural din această regiune constituie, fără îndoială, o dimensiune esenţială a identităţii fiecărei ţări şi, totodată, o contribuţie decisivă la crearea unei identităţi regionale. În acest sens, este important să adoptăm, în sud-estul Europei, o atitudine solidară, responsabilă şi eficace faţă de această moştenire comună. Patrimoniul reprezintă diferenţa specifică a fiecăruia dintre noi şi ne oferă în acelaşi timp baza pentru dialog, cunoaştere reciprocă şi dezvoltare.

Patrimoniul cultural nu este doar un tezaur de identitate, ci şi un factor de dezvoltare durabilă. În acest sens, implicarea UNESCO, Uniunii Europene şi Consiliului Europei în elaborarea şi adoptarea programelor şi proiectelor dedicate culturii au fost şi este deosebit de importantă pentru această regiune.
   
După cum bine cunoaştem, comunităţile şi-au construit proiecte de viitor pornind de la siturile de patrimoniu, abordând turismul cultural din perspectiva posibilităţilor de a produce efecte de relansare locală şi regională. În acest context, doresc să subliniez, în acord cu Declaraţia Forumului regional de la Varna, relevanţa coridoarelor şi a itinerariilor culturale.
   
Doamnelor şi domnilor,

După cum este bine cunoscut, teritoriul Republicii Moldova, ocupă o poziţie geografică strategică la extremitatea de nord a Europei de Sud-Est, formând punctul de joncţiune a lumii carpato-balcanice cu Europa de Est şi Marea Stepă euro-asiatică.

Pornind de la particularităţile geo-spaţiale, teritoriul Republicii Moldova, este definit de către cercetători, drept „coridorul răsăritean” al Europei de Sud-Est. Prin această zonă, timp de milenii, începând cu epoca neoliticului şi până în epoca modernă, au pătruns în Europa de Sud-Est diverse popoare, care au răspândit tradiţii venite de la civilizaţiile nordice şi orientale, contribuind pe această cale la diversificarea şi îmbogăţirea culturală a lumii carpato-balcanice.

Teritoriul Republicii Moldova fiind delimitat de două râuri mari, Nistru şi Prut, orientate de la Nord spre Sud, se încadrează în patru coridoare culturale de proporţii, care au influenţat puternic Europa de Sud-Est la toate etapele istorice.

Primul este Coridorul „baltico-pontic” care vehicula valori culturale pe axa Nord-Sud, în special prin artera râului Nistru, dinspre Marea Baltică spre Marea Neagră, fiind una dintre căile de bază de pătrundere a germanilor şi slavilor vechi în Balcani şi una din căile de pătrundere a varegilor la greci.

Cel de-al doilea este Coridorul „stepa euro-asiatică” care vehicula valori culturale dinspre Est spre Vest, prin  regiunea de stepa a spaţiului pruto-nistrean, pornind din Asia Centrală, prin Nordul Mării Negre pentru a ajunge în Europa Centrală şi de Sud-Est fiind calea de penetrare în aceste zone a civilizaţiilor nomazilor şi de altă factură din Orient, fapt atestat din epoca eneoliticului până în evul mediu.

Alte două coridoare, bine cunoscute, cel „pontic” şi „dunărean” intersectează spaţiul pruto-nistrean în partea sa de sud.

Primele două din traseele culturale enumerate, până în momentul de faţă, nu figurează în repertoriul oficial al Coridoarelor Culturale Sud-Est Europene, fapt care ne îndemnă a le propune pentru completarea şi dezvoltarea listei în cauză.

Totodată, Republica Moldova, prin intermediul celor patru trasee, se declară ataşată la sistemul de Coridoare Culturale al Europei de Sud-Est, fiind gata să se implice activ în procesele de cercetare, valorificare şi promovare a moştenirii culturale comune, inclusiv a muzicii, care derivă în mare măsură şi din legăturile multimilenare ale spaţiului carpato-balcanic cu civilizaţiile din exterior.


În acelaşi context, Republica Moldova doreşte să sublinieze importanţa deosebită a valorilor culturale imateriale, a circulaţiei active a acestora în Europa de Sud-Est, inclusiv a muzicii, care prin calităţile sale: tonalitate, ritm, vibraţie etc., reuşeşte de mai multe milenii în şir, să formeze trăsături comune pentru întreaga regiune, reprezentând astfel, unul din pilonii de bază în formarea identităţii balcanice. Or, muzica a fost, şi va rămâne pe viitor un factor fundamental în dialogul intercultural din Europa de Sud-Est.

În această ordine de idei, Republica Moldova se ataşează la genericul Reuniunii de astăzi de la Istambul şi sprijină plenar proiectul declaraţiei „Muzica ca o metaforă a dialogului cultural în Europa de Sud-Est”

Vă mulţumesc pentru atenţie.