Alocuţiunea
dlui Gheorghe Postică, viceministrul culturii Republicii Moldova
la a
VIII-a Reuniune a Summit-ului Şefilor de Stat şi de Guvern SEECP
,,Cultural
Corridors”, Istambul, Turcia, 23 iunie 2010
Excelenţele
Voastre Domnilor Preşedinţi,
Domnilor
miniştri,
Excelenţele
voastre,
Doamnelor şi
domnilor,
Pentru mine este o onoare de a participa astăzi la Cea de-a VIII-a Reuniune a Summit-ului
Şefilor de Stat şi de Guvern a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-est
(SEECP) ,,Cultural Corridors”. În acest context, ţin să adresez
mulţumiri organizatorilor acestei Reuniuni pentru crearea acestei oportunităţi
unice de a ne reuni pentru a reflecta în continuare asupra dezvoltării unor noi
coridoare culturale comune legate de valorificarea şi protecţia patrimoniului
cultural ca una din componentele esenţiale pentru stabilitate şi dezvoltare
durabilă în această regiune.
Republica Moldova acordă o atenţie deosebită cooperării
sud-est-europene. Participarea noastră activă la procesele şi iniţiativele din
această zonă este determinată de faptul că ele constituie pentru ţara mea
mecanisme şi instrumente complementare de realizare a unui obiectiv clar
stabilit: avansarea pe calea integrării culturale în Uniunea Europeană.
Doamnelor şi
domnilor,
Suntem fermi convinşi că în viitorul apropiat cooperarea
în acest domeniu va fi extinsă, permanentizată şi în afara cadrului oficial al
acestor reuniuni, pentru o mai bună cunoaştere a valorilor culturale ale
fiecărei ţări în parte, fapt care va conduce
inevitabil la punerea în valoare şi promovarea acestui patrimoniu în
fiecare dintre ţările sud-est europene, cu atât mai mult cu cât constatăm
faptul că la nivelul regiunii există numeroase puncte comune privind înţelegerea
semnificaţiei moştenirii culturale comune.
Patrimoniul cultural din această regiune constituie, fără
îndoială, o dimensiune esenţială a identităţii fiecărei ţări şi, totodată, o
contribuţie decisivă la crearea unei identităţi regionale. În acest sens, este
important să adoptăm, în sud-estul Europei, o atitudine solidară, responsabilă
şi eficace faţă de această moştenire comună. Patrimoniul reprezintă diferenţa
specifică a fiecăruia dintre noi şi ne oferă în acelaşi timp baza pentru
dialog, cunoaştere reciprocă şi dezvoltare.
Patrimoniul cultural nu este doar un tezaur de
identitate, ci şi un factor de dezvoltare durabilă. În acest sens, implicarea
UNESCO, Uniunii Europene şi Consiliului Europei în elaborarea şi adoptarea
programelor şi proiectelor dedicate culturii au fost şi este deosebit de
importantă pentru această regiune.
După cum bine cunoaştem, comunităţile şi-au construit
proiecte de viitor pornind de la siturile de patrimoniu, abordând turismul
cultural din perspectiva posibilităţilor de a produce efecte de relansare
locală şi regională. În acest context, doresc să subliniez, în acord cu
Declaraţia Forumului regional de la
Varna, relevanţa coridoarelor şi a itinerariilor culturale.
Doamnelor şi
domnilor,
După cum este bine cunoscut, teritoriul Republicii
Moldova, ocupă o poziţie geografică strategică la extremitatea de nord a Europei
de Sud-Est, formând punctul de joncţiune a lumii carpato-balcanice cu Europa de
Est şi Marea Stepă euro-asiatică.
Pornind de la particularităţile geo-spaţiale, teritoriul
Republicii Moldova, este definit de către cercetători, drept „coridorul răsăritean”
al Europei de Sud-Est. Prin această zonă, timp de milenii, începând cu epoca
neoliticului şi până în epoca modernă, au pătruns în Europa de Sud-Est diverse
popoare, care au răspândit tradiţii venite de la civilizaţiile nordice şi
orientale, contribuind pe această cale la diversificarea şi îmbogăţirea
culturală a lumii carpato-balcanice.
Teritoriul Republicii Moldova fiind delimitat de două
râuri mari, Nistru şi Prut, orientate de la Nord spre Sud, se încadrează în patru coridoare
culturale de proporţii, care au influenţat puternic Europa de Sud-Est la toate
etapele istorice.
Primul este Coridorul „baltico-pontic” care vehicula
valori culturale pe axa Nord-Sud, în special prin artera râului Nistru, dinspre
Marea Baltică spre Marea Neagră, fiind una dintre căile de bază de pătrundere a
germanilor şi slavilor vechi în Balcani şi una din căile de pătrundere a
varegilor la greci.
Cel de-al doilea este Coridorul „stepa euro-asiatică”
care vehicula valori culturale dinspre Est spre Vest, prin regiunea de stepa a spaţiului pruto-nistrean,
pornind din Asia Centrală, prin Nordul Mării Negre pentru a ajunge în Europa
Centrală şi de Sud-Est fiind calea de penetrare în aceste zone a civilizaţiilor
nomazilor şi de altă factură din Orient, fapt atestat din epoca eneoliticului
până în evul mediu.
Alte două coridoare, bine cunoscute, cel „pontic” şi „dunărean”
intersectează spaţiul pruto-nistrean în partea sa de sud.
Primele două din traseele culturale enumerate, până în
momentul de faţă, nu figurează în repertoriul oficial al Coridoarelor Culturale
Sud-Est Europene, fapt care ne îndemnă a le propune pentru completarea şi
dezvoltarea listei în cauză.
Totodată, Republica Moldova, prin intermediul celor patru
trasee, se declară ataşată la sistemul de Coridoare Culturale al Europei de
Sud-Est, fiind gata să se implice activ în procesele de cercetare, valorificare
şi promovare a moştenirii culturale comune, inclusiv a muzicii, care derivă în
mare măsură şi din legăturile multimilenare ale spaţiului carpato-balcanic cu
civilizaţiile din exterior.
În acelaşi context, Republica Moldova doreşte să
sublinieze importanţa deosebită a valorilor culturale imateriale, a circulaţiei
active a acestora în Europa de Sud-Est, inclusiv a muzicii, care prin
calităţile sale: tonalitate, ritm, vibraţie etc., reuşeşte de mai multe milenii
în şir, să formeze trăsături comune pentru întreaga regiune, reprezentând astfel,
unul din pilonii de bază în formarea identităţii balcanice. Or, muzica a fost,
şi va rămâne pe viitor un factor fundamental în dialogul intercultural din
Europa de Sud-Est.
În această ordine de idei, Republica Moldova se ataşează
la genericul Reuniunii de astăzi de la Istambul şi sprijină plenar proiectul
declaraţiei „Muzica ca o metaforă a dialogului cultural în Europa de Sud-Est”
Vă
mulţumesc pentru atenţie.