Proiectul de lege este elaborat în contextul desfășurării reformei autorității centrale din Republica Moldova și a instituțiilor din subordine, declanșată în anul2017. Totodată, proiectul vine ca urmare a promovării proiectului legii privind
protejarea monumentelor istorice, parte a Programului de acțiuni privind
implementarea prevederilor Acordului de Asociere UE–RM și a Programului
Guvernului de optimizare a cadrului instituțional din domeniul protejării
patrimoniului cultural național.
În acest context,
în scopul optimizării structurii instituționale și a cadrului național de
protejare a patrimoniului cultural se propune modificarea și completarea a șase
legi pe segmentul patrimoniului cultural: Legea privind protejarea
patrimoniului arheologic nr. 218 din 17.09.2010, Legea privind protejarea
patrimoniului cultural imaterial nr. 58 din 29.03.2012, Legea culturii nr.413
din 25 mai 1999, Legea privind
protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280 din 27.12.2011, Legea privind
Codul Contravenţional nr. 218-XVI din 24.10.2008 și Legea Codului Funciar
Nr. 82 din 25.12.1991.
La Legea
privind protejarea patrimoniului arheologic nr. 218 din 17.09.2010, se propune
modificarea și completarea de fond a art. 3, 5, 6, 14, 16 și 23, privind
ierarhizarea sistemului de protejarea a patrimoniului arheologic, privind mecanismele de protejare a patrimoniului
arheologic, privind expertiza arheologică și descărcarea de sarcina
arheologică, privind cadastrul arheologic, privind instituțiile cu atribuții în
domeniu protejării patrimoniului arheologic, privind Registrul național al
siturilor arheologice și rolul asociațiilor obștești în cercetarea arheologică.
De asemenea, se propun completări sau modificări de ordin redacțional la
articolele 2, 7, 10, 12, 13, 28, 39, 41, 42, 43 și 48.
La Legea
privind protejarea patrimoniului cultural imaterial nr. 58 din 29.03.2012, se
propune modificarea art. 8, 9, 13, 14, 15 și 16 referitor la clasarea
patrimoniului cultural imaterial, la Registrul național al patrimoniului
cultural imaterial, la sistemul de protejare a patrimoniului cultural imaterial,
la atribuțiile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării pe domeniu, la
atribuțiile Comisiei naționale de salvgardare a patrimoniului cultural
imaterial și la atribuțiile Institutului Național al Patrimoniului Cultural.
La Legea culturii
nr.413 din 25 mai 1999 se propune o nouă definiție a patrimoniului cultural
(art. 2), a componentelor sale (art. 17) și un articol nou prin care se
stabilește sistemul de protejare a patrimoniului cultural (art. 171).
La Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional
mobil nr. 280
din 27.12.2011 se propun modificări și completări la articolele 2, 8, 9 și 23,
inclusiv, referitor la clasarea bunurilor culturale, completarea Registrului
patrimoniului cultural naţional mobil, precum și redactări de ordin tehnic.
La Legea privind Codul
Contravenţional nr. 218-XVI din 24.10.2008, în contextul reformei instituțiilor
de patrimoniu cultural, se propune resistematizarea procedurii de constatare a contravențiilor
stipulate în art. 4238.
La Legea privind
Codul Funciar Nr. 82 din 25.12.1991, se propune reconsiderarea prevederilor
referitoare la definirea și caracteristica terenurilor bunurilor de istorie și
cultură (art.2, art. 59 și titlul cap. VIII).
Modificările și
completările propuse în proiectul de lege vor contribui la dezvoltarea și fortificarea
sistemului național de protejare a patrimoniului cultural în totalitatea sa.
Urmare a modificării
propuse, în Republica Moldova se creează un sistem unitar de protejare a
patrimoniul cultural, în cadrul căruia sunt prezente toate componentele de bază
- patrimoniul imobil (monumente istorice și situri arheologice), patrimoniul
cultural imaterial, precum și monumentele de for public, administrate prin
Institutul Național al Patrimoniului Cultural (cu atribuții executive) și
Agenția Națională de Inspectare a Monumentelor și Siturilor (cu
atribuții de control).
Proiect
Legea privind modificarea şi completarea
unor acte legislative
(Legea privind
protejarea patrimoniului arheologic nr. 218 din 17.09.2010, Legea privind
protejarea patrimoniului cultural imaterial nr. 58 din 29.03.2012, Legea
culturii nr.413 din 25 mai 1999, Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280 din 27.12.2011, Legea Codul
Contravențional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008, Legea Codului Funciar Nr. 82 din
25.12.1991).
Parlamentul adoptă
prezenta lege organică:
I. – Legea privind protejarea
patrimoniului arheologic nr. 218 din 17.09.2010 publicată în Monitorul Oficial
Nr. 235-240 din 03.12.2010, art. Nr: 738, cu modificările ulterioare, se
modifică și se completează după cum urmează:
1.
În textul legii, sintagma “Ministerul Culturii” se substituie cu sintagma
“Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.
2.
La art. 2, lit. t); art. 7 alin. (1); art. 10, alin (2); art. 12, alin (3),
lit. l); art. 13, alin. (4), lit. f), h), i); art. 14, alin. (8), lit. h), i),
k); sintagma “Registrul arheologic național” se substituie cu sintagma
“Registrul național al siturilor arheologice”.
3.
La art. 3,
alin.
(5) se modifică și se expune în următoarea redacție: “(5) Politica de stat în
domeniul protejării şi punerii în valoare a patrimoniului arheologic este
realizată de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, prin
intermediul Institutului Național al Patrimoniului Cultural și a Agenției
Naționale de Inspectare a Monumentelor și Siturilor.”
alin.
(7) se modifică și se expune în următoarea redacție: “(7) Institutul Național
al Patrimoniului Cultural elaborează şi pune în aplicare programe de cercetare
ştiinţifică şi de salvare a siturilor arheologice; propune şi realizează în cooperare
cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii de cercetare,
măsuri şi programe de stat privind protejarea, conservarea, restaurarea şi
valorificarea siturilor arheologice; în comun cu alte instituţii de profil
arheologic, anual, pune la dispoziţia Ministerului Educației, Culturii și
Cercetării date privind siturile arheologice nou-descoperite, care sînt luate
la evidenţa de stat.”
4.
La art. 5,
la
alin. (1); art. 18, lit f); art. 19, alin. b); art. 29, alin. (3), sintagma
“Agenţia/ei Naţională/e Arheologică/e” se substituie cu sintagma “Agenția/ei
Națională/e de Inspectare a Monumentelor și Siturilor”
la
alin. (2) și (4); art. 7, alin (2); art. 15 alin. (2), alin. (4); art. 17, alin
(4), sintagma “Agenţia/ei Naţională/e Arheologică/e” se substituie cu sintagma
“Institutul National al Patrimoniului Cultural”.
la
alin. (7), sintagma „Ministerul Culturii în baza
expertizei Agenţiei Naţionale Arheologice” se substituie cu
sintagma „Agenția Națională de
Inspectare a Monumentelor și Siturilor”.
5. Articolul 6 se modifică și se expune în
următoarea redacție:
“Articolul
6. Expertiza arheologică
a terenurilor și descărcarea de sarcina arheologică.
(1)
La solicitarea certificatului de urbanism pentru proiectare conform Legii
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, emitentul
certificatului de urbanism pentru proiectare este obligat, în cazul lucrărilor
de construcţie care presupun intervenții asupra solului, indiferent de tipul
lucrărilor preconizate și forma de proprietate a terenurilor, să notifice, în
termen de 2 zile lucrătoare, în scris şi în format electronic, Agenția
Națională a Monumentelor și Siturilor, cu anexarea planului terenului pe care
urmează să fie efectuate lucrările.
(2)
Agenția Națională a Monumentelor și Siturilor remite emitentului certificatului
de urbanism pentru proiectare, în termen de 10 zile lucrătoare din data
recepționării notificării, avizul de expertiză arheologică.
(3)
În cazul documentării patrimoniului arheologic în zona preconizată pentru
lucrările de construcție, emitentul este obligat, la momentul eliberării
certificatului de urbanism pentru proiectare, să informeze solicitantul
certificatului de urbanism cu privire la obligativitatea modificării schiței de
proiect în scopul ocolirii zonei cu patrimoniu arheologic sau a aplicării
pentru această zonă a procedurii de descărcare de sarcină arheologică.
(4)
În cazul includerii în documentația de proiect a construcției a terenurilor cu
potențial arheologic, beneficiarul
acestor lucrări este obligat, în mod operativ, să asigure financiar procedura
de descărcare de sarcina arheologică a zonelor afectate de intervențiile
preconizate.
(5)
În cazul descoperirilor arheologice întîmplătoare în zonele lucrărilor de
construcție sau de alt gen ce presupun intervenții asupra solului, beneficiarul
lucrărilor și persoanele antrenate în aceste descoperiri sînt obligate să
sisteze lucrările în zona respectivă și să anunțe, în timp de 24 de ore Agenția
Națională a Monumentelor și Siturilor și Institutul Național al Patrimoniului
Cultural în vederea efectuării de urgență a procedurii de descărcare de sarcină
arheologică.
(6)
Agenția Națională a Monumentelor și Siturilor beneficiază de dreptul de a
aplica prescripții, inclusiv de a sista lucrările de intervenții asupra solului
în cazul unor descoperiri arheologice întîmplătoare pînă la finalizarea
procedurii de descărcare de sarcină arheologică.”
6.
La art. 7:
la
alin (1) se exclude sintagma “ Cadastrul
arheologic este aprobat de Guvern”.
la
alin. (2), sintagma „Agenţiei Naţionale Arheologice”
este substituită cu sintagma „Institutului
Național al Patrimoniului Cultural”.
7.
La art. 12, alin. (3):
la
lit. b) după cuvintele sintagma “la propunerea” urmează sintagma “Institutului
Național al Patrimoniului Cultural, cu avizul”.
lit. n) este modificată și expusă în
următoarea redacție: „n) asigură editarea anuală a
rezultatelor săpăturilor arheologice;”
8.
La art. 13, alin. (4),
la
lit. a) sintagma “elaborează”, la lit. d) sintagma “propune
spre aprobare Ministerului Culturii” și la lit. e) sintagma “elaborează şi propune ministrului culturii spre aprobare”
este substituită cu termenul “avizează”.
9.
Art. 14 se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Articolul
14. Instituții cu atribuții
în domeniul patrimoniului arheologic.
(1)
Domeniul protejării patrimoniului arheologic național ține de competența
Institutului Național al Patrimoniului Cultural și a Agenției Naționale de
Inspectare a Monumentelor și Siturilor.
(2)
Prevederile ce țin de implementarea strategiilor și politicilor statului în
domeniul patrimoniului arheologic și, în mod special de documentare, evidență,
cercetare preventivă și de salvare a siturilor arheologice, țin de competența
Institutului Național al Patrimoniului Cultural.
(3)
În domeniul protejării patrimoniului arheologic Institutul Național al
Patrimoniului Cultural are următoarele atribuții:
1)
Documentarea patrimoniului arheologic
imobil:
a)
elaborarea dosarelor de inventar a siturilor arheologice, inclusiv a documentației
necesare pentru formarea cadastrului arheologic,
b)
elaborarea fișelor de clasare a siturilor arheologice,
c)
elaborarea dosarelor siturilor arheologice propuse pentru nominalizare în liste
sau registre internaționale.
2) Evidența patrimoniului arheologic imobil:
a) ținerea Registrului național al siturilor
arheologice,
b) ținerea Bazei de date a siturilor arheologice,
c) evidența Cadastrului arheologic,
d) ținerea evidenței dosarelor siturilor arheologice,
e) ținerea
evidenței fișelor de clasare a siturilor arheologice;
f) ținerea evidenței siturilor arheologice distruse
sau dispărute.
g) ținerea evidenței Registrului arheologilor din
Republica Moldova
h) ținerea arhivei siturilor arheologice,
3) Cercetarea aplicată a patrimoniului arheologic
imobil:
a)
elaborarea Repertoriului național al siturilor arheologice
b)
cercetarea invazivă și non-invazivă a siturilor arheologice,
c)
cercetarea arheologică preventivă, de salvare și de supraveghere a siturilor
arheologice,
d)
elaborarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea şi
delimitarea zonelor ocrotite ce cuprind patrimoniu arheologic,
e)
elaborarea proiectelor de conservare-restaurare a siturilor arheologice,
f) fundamentarea importanței științifice și sociale
a patrimoniului arheologic,
g) cercetarea gradului de conservare a siturilor
arheologice și elaborarea soluțiilor de conservare/restaurare a acestora,
h) elaborarea
listelor siturilor arheologice propuse pentru clasare;
i)
elaborează planurile de management ale siturilor arheologice,
j)
editarea revistei arheologice, precum şi a altor publicaţii de specialitate pe
orice tip de suport,
k)
eliberarea, în condițiile legii, a certificatului de descărcare de sarcină
arheologică,
l)
oferirea către autorităţile administraţiei publice locale a datelor complete
privind siturile arheologice aflate pe teritoriul administrativ al acesteia;
m)
instruirea autorității administraţiei publice locale în probleme ce ţin de
protecţia şi valorificarea patrimoniului arheologic,
n)
avizarea documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, care
cuprinde situri arheologice.
4) Elaborarea reglementărilor pentru domeniul
patrimoniului arheologic:
a)
elaborarea metodologiilor, normelor și reglementărilor specifice domeniului
protejării și managementului patrimoniului arheologic;
b)
expertizarea metodologiilor şi tehnologiilor specifice domeniului protejării patrimoniului
arheologic.
(4)
Controlul și monitorizarea respectării prevederilor legale privind protejarea
patrimoniului arheologic este realizat de Agenția Națională de Inspectare a
Monumentelor și Siturilor.
(5)
În domeniul patrimoniului arheologic Agenția Națională de Inspectare a
Monumentelor și Siturilor are următoarele atribuții:
a)
Inspectarea siturilor arheologice și a șantierelor de construcție din zone cu
potențial arheologic.
b)
Controlul și supravegherea activităţilor legate de protecţia,
conservarea/restaurarea şi punerea în valoare a siturilor arheologice,
c)
Controlul și supravegherea executării lucrărilor de conservare-restaurare şi
punere în valoare a siturilor arheologice.
d)
Monitorizarea executării de către autorităţile administraţiei publice și
proprietarii de drept a atribuţiilor stabilite de legislaţie în domeniul
protejării şi punerii în valoare a siturilor arheologice.
e)
Documentarea cazurilor de încălcare a prevederilor legale în domeniul
protejării patrimoniului arheologic, elaborarea proceselor verbale și a notelor
de serviciu cu informarea instanței de resort.
f)
Elaborarea rapoartelor analitice anuale, iar după caz, și intermediare, privind
starea siturilor arheologice.
i)
Informarea autorităților administrației publice locale cu privire la siturile
arheologice din raza teritoriului administrat.
g)
Notificarea proprietarilor/deținătorilor de drept a monumentelor și siturilor
referitor la drepturile și obligațiile care decurg din legislația cu privire la
protejarea patrimoniului arheologic.
j)
Sesizarea organelor de drept competente privind tragerea la răspundere civilă,
contravențională sau penală pentru distrugerea/demolarea monumentelor istorice,
pentru prejudicierea stabilităţii, autenticităţii, integrităţii lor şi a zonei
lor de protecţie, precum şi pentru modificarea neavizată a exteriorului sau
interiorului monumentelor istorice.”
10.
Art. 16 se modifică și se expune în următoarea redacție:
„Articolul
16. Registrul național al siturilor arheologice.
(1)
Registrul național al siturilor arheologice cuprinde lista siturilor
arheologice clasate în categoria monumentelor protejate.
(2)
Registrul național al siturilor arheologice este elaborat de către Institutul
Național al Patrimoniului Cultural în cooperare cu instituţiile de profil
arheologic, şi este aprobat de către Parlament la propunerea Guvernului.
(3)
Registrul național al siturilor arheologice este ținut de către Institutul
Național al Patrimoniului Cultural.
(4)
Registrul național al siturilor arheologice se reactualizează periodic de către
Parlament la propunerea Guvernului în bază de liste adiționale elaborate de Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării și a documentării realizate de Institutul
Național al Patrimoniului Cultural.”
11.
La art. 23, se introduce un aliniat nou: “(4) Asociațiile obștești fondate și
administrate de specialiști atestați în calitate de experți în domeniul
arheologiei sunt asimilate instituțiilor de profil arheologic și beneficiază de
dreptul de a executa săpături
arheologice de teren în condițiile actelor normative în vigoare și a
autorizației de cercetare arheologică eliberată în modul stabilit de lege.”
12.
La art. 28 se exclude sintagma “a Academiei de
Ştiinţe a Moldovei,”.
13.
La art. 39 se exclude sintagma “Academia de Ştiinţe a
Moldovei”.
14.
La art. 41 se exclude textul “şi doar în baza
deciziei Ministerului Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale Arheologice şi al
Agenţiei Naţionale Arheologice”.
15.
La art. 42, textul “Siturile arheologice pot”
se substituie cu textul “Siturile arheologice aflate
în proprietate publică pot”, termenul “Deținătorul” se substituie cu
termenul “Locatarul”, sintagma “monumentului istoric” se substituie cu sintagma
“bunului de patrimoniu”, iar sintagma “Agenția Națională Arheologică” se
substituie cu sintagma “Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.
16.
La art. 43, sintagma “Agenției Naționale Arheologice” se substituie cu sintagma
“Ministerului Educației, Culturii și Cercetării”.
17.
Art. 48 se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Articolul 48. Guvernul, în
termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va propune Parlamentului
spre aprobare Registrul național al siturilor arheologice.”
II. Legea privind protejarea
patrimoniului cultural imaterial nr. 58 din 29.03.2012, publicată în Monitorul
Oficial Nr. 76-80 din 20.04.2012, art. Nr: 255, se modifică și se
completează după cum urmează:
1.
În textul legii, sintagma “Ministerul Culturii” se substituie cu sintagma
“Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.
2.
La art. 8, aliniatele (2), (3), (4) și (5) se expun în următoarea redacție:
“(2) Clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial,
inclusiv, reevaluarea clasării acestora, este realizată prin actul
administrativ al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, la propunerea Institutului
Național al Patrimoniului Cultural cu avizul Comisiei naţionale pentru
salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
(3)
Procedura clasării elementelor de patrimoniu cultural imaterial este stabilită de
Regulamentul cu privire la clasarea și registrele
patrimoniului cultural imaterial, aprobat de Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării,
(4)
Clasarea elementelor de patrimoniu cultural imaterial aflate în pericol de
dispariție este însoțită, în mod obligatoriu, de elaborarea măsurilor de
asigurare a viabilității acestora.
(5)
Trecerea unui element de patrimoniu cultural imaterial dintr-o clasă în altă
clasă se face cu respectarea procedurii generale, stabilită de Regulamentul cu privire la clasarea și registrele patrimoniului
cultural imaterial.”
3.
La art. 9,
titlul,
alin (1), (2), (3) și (4) se expun în următoarea redacție:
“Articolul 9. Registrul național al
patrimoniului cultural imaterial și Registrele locale ale patrimoniului
cultural imaterial.
(1)
Elementele de patrimoniu cultural imaterial sunt înscrise în Registrul național
al patrimoniului cultural imaterial și Registrele locale ale patrimoniului
cultural imaterial, care, prin liste adiționale, periodic pot fi actualizate,
în corespundere cu Regulamentul cu privire la
clasarea și registrele patrimoniului cultural imaterial.
(2)
Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial este aprobat și actualizat,
periodic, prin actul administrativ al Ministrului Educației, Culturii și
Cercetării, la propunerea Institutului Național al Patrimoniului Cultural cu
avizul pozitiv al Comisiei naționale privind salvgardarea patrimoniului
cultural imaterial.
(3)
Registrele locale ale patrimoniului cultural imaterial și listele adiționale
pentru actualizarea lor sunt aprobate de administrația autorității publice locale
de nivelul II, la propunerea secției/direcției cultură din subordine cu avizul
Comisiei naționale privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
(4)
Registrul naţional al patrimoniului cultural imaterial și listele adiționale
pentru actualizarea lui sunt elaborate de către Institutul Național al
Patrimoniului Cultural, iar Registrele locale și listele adiționale pentru
actualizarea lor sunt elaborate de secțiile/direcțiile cultură ale APL II în cooperare
cu cercetătorii din domeniu, reprezentanții comunităților purtătoare de
patrimoniu cultural imaterial și asociațiile obștești de profil cultural.”
la
alin. (5) sintagma “Registrul” se substituie cu sintagma “Registrele”, iar la
alin. (6) cu sintagma “Registrele sunt”.
la
alin. (6) sintagma “Registrul este alcătuit din”
se substituie cu sintagma “Registrul național este publicat în”.
4.
La art. 13, alin. (3) și (4) se modifică și se expune în următoarea redacție:
“(3) Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului
cultural imaterial este un organism de specialitate, care reprezintă
autoritatea ştiinţifico-metodică în domeniul protejării patrimoniului cultural
imaterial și funcționează pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
(4) Institutul Național al Patrimoniului Cultural reprezintă instituția centrală
de specialitate care asigură identificarea, documentarea, cercetarea,
elaborarea normelor pe domeniu, a programelor de conservare, reabilitare și asigurare
a viabilității elementelor de patrimoniu cultural imaterial.”
5.
La art. 14,
lit.
b) se modifică și se expune în redacția: “b)
instituie Registrul național al patrimoniului cultural imaterial”
la lit. e), sintagma “Regulamentul privind clasarea elementelor de
patrimoniu cultural imaterial şi ţinerea Registrului” se substituie cu sintagma
“ Regulamentul cu privire la clasarea și registrele patrimoniului cultural
imaterial”
la lit. f) se exclud sintagmele:
„- dosarele de patrimoniu ale elementelor patrimoniului cultural
imaterial în vederea înscrierii lor în Registru;”
„- constituirea arhivelor de patrimoniu cultural imaterial în
conformitate cu legislaţia în domeniul arhivelor şi dezvoltarea capacităţilor celor
existente;
- programele de cercetare şi de editare a colecţiilor patrimoniale
specializate, inclusiv a materialelor audio-vizuale reprezentative;”
6. Art.
15 se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului
cultural imaterial are următoarele atribuţii:
a) propune Ministerului Educației, Culturii și Cercetării:
-
proiecte ale planurilor de acţiuni pentru implementarea strategiilor,
politicilor şi programelor naţionale privind protejarea patrimoniului cultural
imaterial;
- candidaturile
persoanelor, grupurilor familiale şi colectivelor în vederea conferirii
titlului onorific de Purtător al Tezaurului Uman Viu;
b)
examinează și avizează:
- proiecte de
acte normative și metodologii pe domeniu;
- dosare
ale elementelor de patrimoniu cultural imaterial și liste adiționale propuse
pentru actualizarea Registrului național al patrimoniului cultural și a
Registrelor locale;
- dosare
ale elementelor de patrimoniu nominalizate pentru înscriere în Lista reprezentativă
a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii sau în Lista de salvgardare a
patrimoniului cultural imaterial;
c) reprezintă Republica Moldova în cadrul organismelor
internaţionale similare de specialitate;
e)
îndeplineşte alte atribuţii în domeniu în condiţiile legii.”
7. Art. 16 se modifică și se expune în
următoarea redacție:
“Articolul 16. Atribuţiile Institutului Național al Patrimoniului Cultural
în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial.
În domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial, Institutului
Național al Patrimoniului Cultural are următoarele atribuţii:
a) asigură identificarea, evidența, documentarea și cercetarea
patrimoniului cultural imaterial;
b) elaborează norme și metodologii în domeniul protejării
patrimoniului cultural imaterial;
c) elaborează dosare ale elementelor de patrimoniu cultural
imaterial și liste adiționale propuse pentru actualizarea Registrului național
al patrimoniului cultural și a Registrelor locale;
d) elaborează dosare ale elementelor de patrimoniu nominalizate pentru
înscriere în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al
umanităţii sau în Lista de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial;
e) realizează expertiza pe domeniul patrimoniului cultural
imaterial;
f) susţine metodologic activitatea structurilor de specialitate din
cadrul administrației publice locale pe segmentul protejării patrimoniului
cultural imaterial;
g) propune măsuri privind asigurarea viabilității patrimoniului
cultural imaterial în forme
tradiţionale;
h) contribuie la transmiterea elementelor patrimoniului cultural
imaterial către generaţia tînără, asigură diseminarea cunoştinţelor pe domeniu.”
8. Art. 20, se modifică și se expune în următoarea redacție:
“Articolul 20.
În termen de 6 luni de la data publicării modificărilor și
completărilor prezentei legi,
Guvernul va reorganiza structura instituțională a domeniul
protejării patrimoniului cultural imaterial.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va modifica și va
aduce în corespundere cu prezenta lege, actele normative referitoare la
domeniul patrimoniului cultural imaterial”.
III. Legea culturii nr. 413 din
27.05.1999, publicată în Monitorul Oficial Nr. 83-86 din 05.08.1999, art.
Nr: 401, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La art. 2, sintagma “patrimoniu
cultural - totalitatea valorilor şi bunurilor culturale;” se
substituie cu textul: „patrimoniu
cultural – totalitatea resurselor culturale moştenite, care sînt o reflectare şi
o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor umane în
continuă evoluţie;”
2.
Art.
17 se modifică și se expune în următoarea variantă:
“Articolul
17. Componentele patrimoniului
cultural.
(1)
Patrimoniul cultural este format din următoarele componente de bază:
a)
patrimoniul cultural material imobil: situri arheologice și monumente istorice;
b)
patrimoniul cultural material mobil;
c)
patrimoniul cultural imaterial.
(2)
Patrimoniul cultural naţional cuprinde bunurile culturale înscrise în Registrul
patrimoniului cultural al Republicii Moldova, care include: Registrul naţional al
siturilor arheologice, Registrul naţional al monumentelor istorice, Registrul
patrimoniului cultural naţional mobil și Registrul naţional al patrimoniului
cultural imaterial.
(3) Patrimoniul cultural local cuprinde bunurile
culturale înscrise în registrele patrimoniului cultural local, care includ
Registrele locale ale monumentelor istorice, Registrele locale ale
patrimoniului cultural mobil ținute de muzeele locale și raionale și Registrele
locale ale patrimoniului cultural imaterial ţinute de către autoritățile administraţiei
publice locale de nivelul al doilea.”
3.
Se
introduce un nou articol - 171, cu următorul cuprins:
“Articolul 171. Protejarea
patrimoniului cultural.
(1)
Statul asigură protejarea patrimoniului cultural naţional.
(2)
Protejarea patrimoniului cultural reprezintă un sistem de măsuri legale,
organizatorice, financiare, tehnico-materiale şi informaţionale, întreprinse de
către autorităţile publice, îndreptate spre identificarea, documentarea,
evidenţa și cercetarea obiectelor de patrimoniu cultural naţional,
prevenirea distrugerii sau deteriorării lor, conservarea, restaurarea,
păstrarea şi utilizarea, în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu.
(3)
Persoanele fizice şi juridice care dispun de bunuri culturale înscrise în
Registrul patrimoniului cultural al Republicii Moldova sau registrele
patrimoniului cultural local, au obligaţia să protejeze aceste bunuri de
patrimoniu cultural.
(4)
Obligaţiile de protejare a bunurilor de
patrimoniu cultural naţional, condiţiile de păstrare şi de acces la ele, sînt
stabilite de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, conform
prevederilor legislaţiei.
(5)
Bunurile culturale proprietate publică înscrise în Registrul patrimoniului
cultural al Republicii Moldova şi Registrele patrimoniului cultural local sunt
inalienabile, insesizabile și imprescriptibile.
4.
În întregul text al legii sintagma “Ministerul Culturii” este substituită cu
sintagma ”Ministerul Educației, Culturii și Cercetării”.
IV. Legea privind protejarea
patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280 din 27.12.2011,
publicată în Monitorul Oficial Nr. 82-84 din 27.04.2012, art. Nr: 270, se
modifică și se completează după cum urmează:
1. În textul
legii, sintagma “Ministerul Culturii” se substituie cu sintagma “Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării”.
2. La art. 2, lit. i) sintagma “Ministerul
Culturii” se substituie cu sintagma “Institutul
Național al Patrimoniului Cultural”.
3.
La art.8, alin. (2), (3), (4), (5) și (6) se expun în următoarea redacție:
„(2)
Clasarea bunurilor culturale mobile reprezintă o procedură complexă de
cercetare, documentare, expertiză și stabilire a categoriei patrimoniale a
bunului cultural.
(3)
Procedura clasării bunurilor culturale în categoria “Tezaur” include
următoarele activități: a) elaborarea de către specialiștii muzeografi a fișei
de clasare a bunului cultural, b) efectuarea de către un expert acreditat a
expertizei bunului cultural, c) avizarea propunerii de clasare a bunului
cultural de către Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, d) aprobarea prin
actul administrativ al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării a propunerii
de clasare a bunului cultural și de includere
a acestuia în Registrul patrimoniului cultural național mobil.
(4)
Dosarul de clasare al bunului cultural în categoria „Tezaur”, alcătuit din
documentele stipulate la alin. (3) este elaborat în două exemplare, dintre care
unul se păstrează în arhiva deținătorului bunului, iar cel de-al doilea
exemplar în arhiva Institutului Național al Patrimoniului Cultural pentru
înscriere în Registrul patrimoniului cultural naţional mobil. Pentru fiecare bun cultural clasat în
categoria “Tezaur”, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării emite
certificatul de clasare, care prin sine nu constituie un document de
proprietate.
(5)
Procedura clasării bunurilor culturale în categoria “Fond” include următoarele
activități: a) elaborarea de către specialiștii muzeografi a fișei de clasare a
bunului cultural, b) aprobarea propunerii de clasare, prin procesul verbal al
Consiliului științific, în cazul muzeelor naționale, sau prin actul întocmit de
către un expert acreditat, în cazul altor categorii de muzee. Dosarul de
clasare al bunului cultural din categoria „Fond”, alcătuit din fișa bunului
cultural și extrasul din procesul verbal al Consiliului științific, sau după
caz actul întocmit de către expertul acreditat, este elaborat într-un exemplar
și depus în arhiva deținătorului acestor bunuri. Copia electronică a procesului
verbal / actului este remisă Institutului Național al Patrimoniului Cultural
pentru înscriere în Registrul patrimoniului cultural naţional mobil.
(6) Expertiza bunurilor culturale mobile este
realizată de experți acreditați, în conformitate cu regulamentul aprobat prin
ordinul Ministrului Educației, Culturii și Cercetării, avizat de Comisia Națională a Muzeelor și
Colecțiilor. Registrul experților din domeniul bunurilor culturale în formă
scrisă și electronică este ținut de Institutul Național al Patrimoniului
Cultural.”
4. La art. 9, alin. (1) va avea următorul conținut:
(1) Registrul patrimoniului cultural naţional mobil este completat
și ținut în formă scrisă și electronică de către Institutul Național al
Patrimoniului Cultural.
5. La art. 23, alin (1), lit. b),
sintagma “elaborarea de norme şi de metodologii” este substituită cu sintagma
“aprobarea normelor şi metodologiilor”.
6. În titlul cap. V, cuvântul “clasate”
se exclude.
7. La art. 18,
în titlu, alin. (1), (3), (7) cuvântul “clasate” se exclude.
la
alin. (6), (8), (9), (14), cuvântul “autorizație” se substituie cu termenul
“certificat”.
la
alin. (6) și (8) cuvântul “eliberată” se substituie cu cuvântul “eliberat”.
la
alin. (9) cuvântul “temporar” se exclude.
alin.
(10), (12), (13), lit. e) și d) alin. (15) și (16) se exclud.
la
alin. (11) sintagma “în categoria “Tezaur”” se exclude.
la
alin. (15), lit. a) și b) se expun în următoarea redacție:
“a) declaraţiei creatorului în formă autentică, prezentată autorităţilor
vamale;
b) adeverinţelor emise de persoane
juridice de drept public (muzee naționale, licee, colegii, universități și
institute cu profil cultural-artistic) sau privat (experți acreditați, uniuni
de creații).
V. Legea Codul Contravențional al
Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24.10.2008, publicată în Monitorul Oficial
Nr. 3-6 din 16.01.2009, art. Nr: 15, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La art. 74 alin (9),
sintagma “Ministerului Culturii” se substituie cu sintagma “Ministerului
Educației, Culturii și Cercetării”.
2. La art. 4238:
alin. (1) se modifică și se expune în următoarea
redacție:
“(1)
Contravenţiile prevăzute la art. 74 alin. (1), pentru bunurile de patrimoniu
cultural – monumente istorice de categorie națională, monumente de for public
de categoria A sau situri arheologice, şi la art. 74 alin. (3)–(5), pentru
monumentele de for public de categoria A și la alin. (6)–(9), pentru situri
arheologice, se constată de către Agenţia Națională de Inspectare a Monumentelor
și Siturilor.”
la
alin. (2), alin. (4) lit. b), sintagma
“monumente de istorie și cultură” se substituie cu sintagma “monumente
istorice”.
alin.
(3) și alin. (4) lit. c), se exclud.
alin.
(4), lit. a) se modifică și se expune
în următoarea redacție:
“(4)
Sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale:
a) directorul general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, directorul adjunct şi specialiştii agenţiei respective, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 74 alin. (1), pentru bunurile de patrimoniu cultural – monumente istorice de categorie naţională sau monumente de for public de categoria A și situri arheologice, şi la art. 74 alin. (3)–(5), pentru monumentele de for public de categoria A și la alin. (6)-(9), pentru situri arheologice;”
a) directorul general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, directorul adjunct şi specialiştii agenţiei respective, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 74 alin. (1), pentru bunurile de patrimoniu cultural – monumente istorice de categorie naţională sau monumente de for public de categoria A și situri arheologice, şi la art. 74 alin. (3)–(5), pentru monumentele de for public de categoria A și la alin. (6)-(9), pentru situri arheologice;”
VI. Legea Codului Funciar Nr. 82 din
25.12.1991, publicată în Monitorul Oficial Nr. 107 din 04.09.2001, art.
Nr: 817, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La
art. 2 și la titlul Capitolului VIII, sintagma “terenurile de valoare istorico-culturală” se
substituie cu sintagma “terenurile bunurilor de istorie și cultură”
2.
Articolul 59, se expune în următoarea redacție:
“Articolul
59. Terenurile bunurilor de istorie și cultură.
(1)
Terenurile bunurilor de istorie și cultură includ:
a) Terenurile bunurilor de patrimoniu cultural
imobil (monumente istorice, situri arheologice)
b) Terenurile monumentelor de for public
c) Terenurile rezervațiilor culturale.
d) Terenurile mormintelor și cimitirelor militare
și a operelor comemorative de război.
e)
Terenurile
cimitirelor civile.
(2) Terenurile bunurilor de
istorie și cultură se utilizează în conformitate cu destinația acestora.
(3) Modificarea destinației
terenurilor de istorie și cultură și desfășurarea aici a oricăror activități
care contravin destinației acestor terenuri se interzice.
(4) În cazul
suprapunerii terenurilor bunurilor de istorie și cultură cu terenurile altor
categorii de destinație, orice activitate pe aceste terenuri va ține cont de
regimul multiplu de destinație a acestora, în conformitate cu prevederile
legislației în vigoare.”
Președintele Parlamntului Andrian
Candu